Piatră de temelie pentru Mănăstirea „Sfântul Serafim de Sarov” de la Săsăuş, judeţul Sibiu

Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a sfinţit joi, 17 iunie, piatra de temelie a viitoarei mănăstiri de pe raza localităţii Săsăuş, judeţul Sibiu, pe locul unde până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a existat un aşezământ monahal, dărâmat de generalul austriac Bucow. Mănăstirea va fi ridicată prin grija obştii de la Schitul Chirpăr, condusă de monahia Arsenia Arionesei, împreună cu părintele duhovnic Mihail Bobîrnat.

La slujba de sfinţire şi aşezare a pietrei de temelie au fost prezenţi vicarul-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoiagă, părintele duhovnic Mihail Bobîrnat, monahia Arsenia Arionesei, primarul comunei Chirpăr, Eugen Feldeoiu, precum şi mai mulţi credincioşi.

În cuvântul de la finalul slujbei religioase, IPS Mitropolit Laurenţiu a evidenţiat importanţa acestui moment pentru istoria aşezămintelor monahale din Transilvania şi a explicat rânduiala sfinţirii pietrei de temelie a unui locaş de cult.

„Aici va fi o oază de spiritualitate şi cultură, unde se vor nevoie nu doar cei existenţi acum, ci va trimite Dumnezeu şi pe alţii care să se roage aici pentru noi toţi. Şi iată-ne pe noi toţi acum devenind ctitori şi binefăcători ai acestei lucrări. Suntem la temelia zidirii şi pornim de la Primăria Chirpăr, de la oamenii din sat care au hotărât, aşa cum le-a cerut lor Dumnezeu, să dea locul acesta spre zidirea unei mănăstiri care va ridica prestigiul zonei, cu atât mai mult al localităţii, căci de aici ruga se va înălţa spre cer spre binefacerea tuturor”, a spus ierarhul.

Mănăstirea de la Săsăuş va fi un loc de rugăciune şi de pelerinaj pentru toţi cei care vor căuta ajutor ceresc.

„De când am venit aici ştiam că pe aceste locuri a fost o mănăstire arsă de generalul Bucow şi de atunci, din 2010, am căutat locul, l-am cercetat şi când a rânduit Dumnezeu, în 2017, am făcut demersuri către Primăria Chirpăr şi am primit aproape şapte hectare de teren pentru a ridica aici biserică şi chilii pentru maici. Nădăjduim ca, în timpul lucrărilor, dacă va rândui Dumnezeu, să găsim ceva din vechea mănăstire. Clopotele care au fost la Schitul din Săsăuş unde suntem noi acum se află în satul Săsăuş şi se mai păstrează un molitfelnic al ultimului stareţ, la Agnita”, a spus maica Arsenia Arionesei.

Locul sfinţit acum a rămas cunoscut în sat ca un pământ binecuvântat de rugăciunile şi jertfa monahilor care au vieţuit aici în trecut.

„Aici a fost o veche mănăstire până la 1762, când Bucow a dărâmat mănăstirile din Ţara Făgăraşului şi a dărâmat-o şi pe aceasta. S-a păstrat în tradiţia satelor din jur locul mănăstirii care între timp s-a părăginit. Când am venit aici era loc neumblat, aproape sălbatic, dar ştiind că a fost loc de rugăciune şi că Dumnezeu nu lasă locul unde s-a săvârşit Sfânta Liturghie, ne-am hotărât, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Laurenţiu, să facem mănăstire aici şi socotim că aceasta este temelia duhovnicească pentru care am pornit la osteneala aceasta. Este un lucru pe care Dumnezeu îl face prin oameni şi noi ne bucurăm că ne-a ales să fim slujitorii lui umili”, a spus părintele duhovnic Mihail Bobîrnat.