Chirurgia explicată pe înțelesul tuturor. Dr. Mihai Faur, medic primar, vorbește despre ce trebuie să știi înainte si după operație
Dr. Faur Mihai – medic primar în Chirurgie Generală, Secția Clinică Chirurgie I din cadrul SCJU Sibiu – ne răspunde la întrebări:
1. Ce trebuie să facă un pacient dacă apar dureri sau simptome după externare?
După orice intervenție chirurgicală este normal ca pacientul să resimtă un anumit grad de durere sau disconfort, intensitatea acestora variind în funcție de tipul operației și de particularitățile fiecărui organism. În primele zile după externare, durerea este, de regulă, controlată eficient cu tratamentul recomandat la externare și tinde să scadă progresiv.
Există însă situații în care anumite simptome pot semnala apariția unei complicații și necesită evaluare medicală. Pacientul trebuie să contacteze medicul curant sau să se prezinte de urgență la spital dacă apar febră persistentă peste 38°C, frisoane, durere intensă care nu cedează la tratamentul prescris sau care se accentuează, sângerare abundentă, secreții purulente la nivelul plăgii, roșeață și umflătură în jurul inciziei, dificultăți de respirație, dureri în piept, vărsături repetate, imposibilitatea alimentării, lipsa tranzitului intestinal pentru o perioadă prelungită, distensie abdominală importantă sau orice deteriorare bruscă a stării generale.
Este foarte important ca pacientul să nu recurgă la automedicație și să nu întrerupă tratamentul recomandat fără aviz medical. De asemenea, trebuie respectate toate indicațiile primite la externare privind îngrijirea plăgii, tratamentul medicamentos, alimentația, mobilizarea și prezentarea la controlul postoperator. O bună comunicare între pacient și echipa medicală contribuie la identificarea precoce a eventualelor complicații și la tratarea lor eficientă.
2. Cât durează, de regulă, o internare în secția dumneavoastră?
Durata spitalizării diferă de la un pacient la altul și depinde de natura afecțiunii, complexitatea intervenției chirurgicale, metoda operatorie utilizată și evoluția postoperatorie. În prezent, în chirurgia generală există o tendință clară de reducere a perioadei de internare prin utilizarea tehnicilor minim invazive și prin aplicarea protocoalelor moderne de recuperare accelerată.
Astfel, în cazul unor intervenții laparoscopice, precum colecistectomia sau cura laparoscopică a unor hernii selectate, pacientul poate fi externat în una până la trei zile, dacă evoluția este favorabilă. În schimb, intervențiile complexe asupra tubului digestiv, intervențiile oncologice sau cazurile complicate pot necesita internări de o săptămână sau chiar mai mult.
Scopul echipei medicale nu este externarea rapidă cu orice preț, ci externarea în condiții de siguranță. Pacientul este externat atunci când starea generală este stabilă, durerea este controlată, alimentația este reluată corespunzător, tranzitul intestinal este reluat atunci când este cazul, iar riscul apariției unor complicații care necesită supraveghere continuă este redus.
3. Este posibilă programarea intervențiilor chirurgicale elective?
Da, intervențiile chirurgicale elective reprezintă o componentă importantă a activității unei secții de chirurgie generală și se efectuează în baza unei programări prealabile. Înainte de stabilirea datei operației, fiecare pacient este evaluat clinic și paraclinic pentru confirmarea diagnosticului și pentru aprecierea riscului operator și anestezic.
Programarea se realizează în funcție de urgența cazului, disponibilitatea blocului operator, complexitatea intervenției și resursele disponibile. Cazurile oncologice sau cele cu risc crescut de agravare beneficiază de prioritate.
În perioada preoperatorie, pacientul efectuează analizele și investigațiile necesare, este consultat de medicul anestezist și primește toate informațiile privind intervenția, beneficiile, riscurile și recomandările care trebuie respectate înainte de operație. Această etapă este esențială pentru creșterea siguranței actului medical și pentru obținerea celor mai bune rezultate postoperatorii.
4. Care sunt cele mai frecvente mituri despre chirurgie pe care le întâlniți?
Există numeroase mituri care determină pacienții să amâne prezentarea la medic sau chiar intervenția chirurgicală.
Unul dintre cele mai răspândite este convingerea că operația trebuie evitată cât mai mult și că orice afecțiune poate fi tratată exclusiv medicamentos. În realitate, există numeroase boli chirurgicale – precum herniile, litiaza veziculară simptomatică, apendicita sau anumite tumori digestive – pentru care intervenția realizată la momentul potrivit reduce riscul complicațiilor și oferă rezultate mult mai bune decât tratamentul întârziat.
Un alt mit este că intervențiile chirurgicale sunt întotdeauna foarte periculoase. Chirurgia modernă beneficiază de tehnici minim invazive, aparatură performantă, anestezie sigură și monitorizare continuă, ceea ce a redus considerabil riscurile operatorii. Evident, orice intervenție presupune anumite riscuri, însă acestea sunt atent evaluate și explicate pacientului înainte de operație.
De asemenea, mulți pacienți cred că laparoscopia este posibilă pentru orice afecțiune. Deși această metodă oferă avantaje importante, precum durere postoperatorie redusă, recuperare mai rapidă și cicatrici mai mici, nu toate cazurile sunt potrivite pentru abordul minim invaziv. Alegerea tehnicii chirurgicale se face individualizat, în funcție de particularitățile fiecărui pacient și de boala tratată.
Un alt mit frecvent este că biopsia sau operația determină „împrăștierea” cancerului. Acest lucru nu este susținut de dovezi științifice. Dimpotrivă, intervenția chirurgicală este, în multe situații, principalul tratament curativ pentru numeroase forme de cancer, iar biopsia este indispensabilă pentru stabilirea diagnosticului și alegerea tratamentului corect.
5. Cum poate un pacient reduce riscurile înainte de operație?
Succesul unei intervenții chirurgicale începe încă din perioada de pregătire preoperatorie. Pacientul are un rol activ în reducerea riscurilor și în favorizarea unei recuperări rapide.
În primul rând, este important ca medicul chirurg și medicul anestezist să cunoască toate afecțiunile de care suferă pacientul, tratamentele administrate, eventualele alergii și intervențiile chirurgicale anterioare. Bolile cronice, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau afecțiunile cardiace și pulmonare, trebuie să fie cât mai bine controlate înaintea operației.
Renunțarea la fumat cu cel puțin câteva săptămâni înainte de intervenție reduce semnificativ riscul complicațiilor pulmonare și favorizează vindecarea plăgilor. De asemenea, limitarea consumului de alcool, adoptarea unei alimentații echilibrate și menținerea unei stări nutriționale bune contribuie la o recuperare mai rapidă.
Pacientul trebuie să respecte cu strictețe indicațiile privind întreruperea anumitor medicamente, în special a anticoagulantelor sau antiagregantelor plachetare, numai la recomandarea medicului. Totodată, trebuie respectate recomandările privind repausul alimentar și hidric înaintea anesteziei, pentru reducerea riscului de complicații.
Nu în ultimul rând, informarea corectă și comunicarea deschisă cu echipa medicală reprezintă elemente esențiale. Pacientul trebuie să adreseze toate întrebările pe care le are și să înțeleagă atât beneficiile intervenției, cât și perioada de recuperare. O relație bazată pe încredere și colaborare între pacient și echipa medicală contribuie în mod direct la succesul tratamentului chirurgical.
Activitatea medicală din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu este susținută de Consiliul Județean Sibiu, inclusiv prin finanțarea și achiziționarea de aparatură medicală modernă, esențială pentru realizarea unor intervenții de înaltă performanță

