Video/ Foto După un an de pauză, peste 230 de lolele au defiliat din nou pe străzile orașului Agnita

Laura Nițu 31/01/2022

232 de lole vesele şi gălăgioase au alungat iarnă din Agnita. Înarmate cu bice, costume şi măşti, au pornit weekendul trecut pe străzile orașului, situat pe Valea Hârtibaciului, hotărâte să pun pe fugă spiritele rele şi să croiească drum primăverii. Întreaga procesiune este şi un omagiu adus unei eroine de-a locului, Ursula, tânăra curoajoasă despre care se spune că reuşit să îi sperie astfel pe invadatorii turci. Lolele colindă străzile vechiului oraş din centrul țării, pocnind din bici pentru a alunga spiritele rele şi iarna. Spaima celor mai mici spectatori a fost alungată prin cadouri dulci (prin gogoși pregătite de gospodinele din localitate) în timp ce părinții și bunicii copiilor s-au putut bucura de spectacolele realizate de fiecare breaslă (jonglerii, concert al fanfare, dansul ursului)

„Fuga Lolelor este o tradiție unică în Transilvania, dar care, pentru noi agnițenii, are o însemnătate aparte. Mulți dintre noi am crescut cu această tradiție, avem amintiri frumoase, am trăit emoția plăcută a unei comunități care știe să își respecte istoria. Este momentul care unește, dincolo de vremuri sau timpuri, generații întregi de oameni. Trebuie sa fim mândri că acest eveniment unic este reprezentativ pentru noi. Pentru că el ne vorbește, dincolo de legendă și istorie, despre curaj, puterea de a trece peste greutăți, speranță și încredere. Fuga Lolelor este un eveniment cultural foarte important de pe Valea Hârtibaciului, care are o istorie care datează din vremea năvălirii hoardelor turcești în târgul săsesc din Agnita. Potrivit legendei, fata unui blănar, o tânără pe nume Ursula, a reușit să pună pe fugă tătarii veniți în zonă să îi cucerească, deoarece s-a deghizat într-un spirit malefic și a purtat un costum cu o mască înfricoșătoare, a pocnit din bici și a scos sunete prin niște talăngi atârnate de corp. Evenimentul este un obicei săsesc care s-a transformat de-a lungul anilor într-un obicei al agnițenilor, indiferent de etnie, pentru că Fuga Lolelor face parte din zestrea culturală a orașului. Pentru agnițeni acest eveniment este unul cu totul special, este o zi de sărbătoare, din care nu lipsesc cântecele, jocurilor și urările de bine. Este un moment în care depănăm amintiri, precum și un izvor pentru noi amintiri. Odată ce participi la o astfel de sărbătoare este foarte greu să o uiți. Mă bucur că evenimentul nostru a avut loc, chiar dacă a trebuit să îl organizăm în condiții de pandemie. Consider că este un rod al seriozității și bunei colaborări dintre organizatori, respectiv Asociației Breasla Lolelor și instituțiile statului, Jandarmeria, Poliția și Primăria Orașului Agnita, cărora le mulțumesc în numele agnițenilor. Mulțumim tuturor celor care au avut grijă ca evenimentul să se desfășoare în condiții optime. Felicitări Asociației Breasla Lolelor!”, a spus Schiau Gull Alin Ciprian, primarul Orașului Agnita.

Fuga Lolelor, deşi dăinuie de câteva secole, în anii comunismului a fost interzisă. Din 2006, obiceiul a prins însă viaţa din nou. Din păcate, anul trecut din cauza pandemiei, evenimentul nu a putut fi organizat. Odată Lolele ajung în centrul oraşului, fiecare breaslă îşi prezintă meşteşugul şi un dans specific alături de un ursar.

„Rolul unei lole este să alunge spiritele rele şi să aducă fericire şi noroc în casă ce o vizitează. Între lole există o disciplină foarte puternică, de aceea avem şi un umăr de înregistrare. O lolă care nu este disciplinata, anul următor nu are ce cauta între noi. Din păcate, din cauza pandemiei, anul trecut Lolele nu au mai fugit pe străzile orașului nostru, ceea ce ne-a întristat atât pe noi, Lolele, cât și pe cei care veneau an de an să ne fie alături și să vadă evenimentele pe care le-am pregătit pentru ei.”, ne-a mărturisit una dintre Lole.

Oameni sosiţi de pretudindeni s-au amuzat şi au rămas uimiţi la vederea lolelor. „Este foarte interesant! Este parte din cultura locală, din istoria îndepărtată, deci pentru mine este foarte interesant să iau parte la aşa ceva. Este tare colorat obiceiul ăsta şi cred că arată diversitatea culturală din România. Îmi place foarte mult! Felicitări, organizatorilor!”, este mesajul transmis de către unul dintre turiștii prezenți la Fuga Lolelor.

Descrierea alaiului

Personajele tradiționale din alai, reamintesc de vechiul obicei care aparținea breslelor. Aceste personaje sunt căpetenia paradei cu cei doi îngerași, ursul, ursarul şi coroana cu animale împăiate, reprezentanții breslei cojocarilor, căluțul cu călăreț mascat, reprezentanții breslei croitorilor, jonglerii cu doage de butoaie, reprezentanții breslei dogarilor, purtătorii de steaguri de breaslă și lăzi de breaslă. Parada (sau alaiul) a fost condusă de „căpetenia breslei cizmarilor”, însoțită de doi copilași, simbolizând “îngerii păzitori”. Îmbrăcăminte lor era identică cu cea a capeteniei, doar că pe cap purtau o pălărie colorată, iar în mână țineau un steguleț din mătase. Ca simbol al breslei cizmarilor, aceștia au purtat o coroană mare, confecționată din crengi de brad numită ”die Zwerg”, în vârful căreia se aflau un măr și un clopoțel, care suna foarte plăcut la fiecare mișcare. Steagul de breaslă, datat din 1767, încheia alaiul breslei cizmarilor. Breasla croitorilor a fost reprezentată de două personaje tradiționale: „căluțul croitorului” si de un personaj mascat, care defilau cu o ladă și steagul de breaslă, încheind cu dansul căluțului.

Breasla blănarilor a fost însoțită de două figuri simbolice – coroana blănarilor și ursul. Pe tot parcursul paradei, coroana, pe marginea căreia erau fixate patru vulpi, care aveau fiecare în gura câte un jder, care la rândul lor ținea în dinți un ou, era învârtită, creând spectatorilor impresia că vulpile ar fi în mișcare. Cel de-al doilea personaj, mascat în blană de urs, a dansat pe ritmurile bătăilor de tobp ale unui toboșar.

Breasla dogarilor a încheiat alaiul. Aceasta a reprezentată de doi localnici care învârteau, cu iscusință, un cerc de butoi pe care erau puse, în forma piramidala, șase pahare pline cu vin. Cei doi au învârtite paharele în timpul demonstrație fără a se vârsa nicimărcar o picătură din licoarea, care l-a finalul reprezentației era dăruită lolelor și publicului prezent la paradă. Pentru a crea și mai mult suspans în rândul celor prezenți, unul dintre aceștia a realizat momentul artistic punându-și masca pe ochi. La finalul reprezentație ne-a acordat și nouă un scurt interviu. „Eu reprezit breasla dogarilor iar prin ceea ce fac aici arăt cât de pregătiți sunt dogarii. Tenacitatea mi-am dezvoltat-o în ultimii patru-cinci ani de când particip și încât publicul prin învârtirea acestui cerc pe care se află pahare pline cu vin. În ceea ce privește, dorința mea de a realiza o parte din momentul artistic cu masca pe față a fost un fel de manifest față de restricțiile impuse în ultima perioadă. Mă bucur că în aces an am putut organiza acest eveniment mult dorit de comunitate.”, ne-a mărturist una dintre Lolele breslei dogarilor.

Costumul Lolelor este reprezentat de o îmbrăcăminte albă, cu margini roșii pe care se cos des, ca niște solzi, fâșii de până neagră, late. La spate, Lolele au o codiță împletită, legată cu fundiță, iar pe cap poartă o mască specifică, mărginită cu blană de iepure sau nurcă.