Interviu cu Asistent medical șef Bicher Camelia, Secția Clinică Prematuri, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu:
1. Care sunt cele mai frecvente provocări cu care se confruntă personalul medical în îngrijirea prematurilor?
Cele mai frecvente provocări cu care se confruntă personalul medical în îngrijirea prematurilor: spre deosebire de îngrijirea din Terapie Intensivă , în secția Prematuri îngrijirile sunt îndreptate, în principal, spre stabilizare, creștere și pregătirea nou-născuților pentru externare. Principalele provocări:
– instabilitatea termică: prevenirea hipotermiei prin îngrijirea acestor nou-născuți în incubatoare/radiante cu servocontrol inițial, și monitorizarea constantă a temperaturii ambientale din salon pentru a se putea efectua ulterior tranziția in pătuțuri standard
– monitorizarea respiratorie și cardiacă: identificarea și intervenția promptă în gestionarea crizelor de apnee de prematuritate/desaturări, a episoadelor de brahicardie/tahicardie; monitorizarea oxigenoterapiei
– dificultățile legate de alimentație: montare abord venos periferic pentru alimentație parenterală parțială, montare sonde nazogastrice pentru alimentația enterală prin gavaj, monitorizarea toleranței digestive și în final tranziția la alimentația la sân/tetină
– monitorizarea nou-născuților cu icter care necesită fototerapie
– prevenirea infecțiilor asociate actului medical
– educația și implicarea părinților în îngrijirea de tip “kangoroo care” – această terapie contribuie la dezvoltarea neurologică a nou-născuților, reduce stresul, stabilizează funcțiile vitale ale nou-născuților, consolidează puternic atașamentul emoțional dintre părinte și copil
– pregătirea și monitorizarea nou-născuților în vederea examinării oftalmologice – din cadrul programului de Retinopatie de prematuritate
2. Ce echipamente și tehnologii moderne sunt disponibile în secție pentru îngrijirea noi-născutilor prematur?
Echipamente și tehnologii existente în secție :
– incubatoare cu servocontrol, radiante single si pentru gemeni cu servocontrol, pătuțuri standard
– lămpi de fototerapie
– pulsoximetre
– pompe de perfuzie
– oftalmoscop
– echipament medical de screening auditiv
3. Cum este implicată familia în procesul de îngrijire și recuperare al copiilor născuți prematur?
Implicarea familiei este esențială în îngrijirea copilului prematur, contribuind la dezvoltarea fizică și emoțională a acestuia, precum și la consolidarea relației părinte-copil .
Părinții sunt încurajați și implicați în îngrijirea de tip « cangur » a nou-născuților – îngrijire cu beneficii atât pe termen scurt cât și pe termen lung al nou-născuților prematuri.
Implicarea mamelor înainte de externare în activitatea de îngijire de bază- toaletă a nou-născutului, schimbarea scutecului și confortul copilului.
4. Ce măsuri se iau pentru prevenirea infecțiilor în secția de prematuri?
Măsuri pentru prevenirea infectiilor:
Prevenirea și controlul infecțiilor este o parte esențială a asistenței medicale de calitate.
Precauțiile standardtrebuie respectate atât de echipa medicală cât și de vizitatori și acestea prevăd:
– igiena mâinilor
– purtarea imbrăcămintei de protecție
– igienizarea mediului de spitalizare
– folosirea de echipamente și materiale de unică utilizare sau sterilizarea celor reutilizabile
5. Care sunt criteriile după care un prematur este considerat suficient de stabil pentru externare?
Criteriile de externare ale nou-născutilor prematur :
– nou-născutul nu prezintă semne clinice de boală
– este echilibrat cardio-respirator și hemodinamic
– alimentația nou-născutului se desfșoară fără dificultăți, fie la sân exclusiv, fie mixt dacă este necesară suplimentarea alimentației la sân, fie artificial dacă mama sau nou-născutul prezintă contraindicații pentru alăptare sau mama refuză alăptarea dupa consiliere privind beneficiile alăptării
– după atingerea greutății de 2500g
– nou-născutul are tranzit intestinal prezent și micțiuni prezente
– nou-născutul este capabil să-și mențină temperatura în limite normale în pătuț, fără surse suplimentare de încălzire
– nou-născutul este oxigeno-independent
– nou-născutul nu prezintă icter care să necesite fototerapie
– au fost efectuate testările screening
– nou-născutul nu prezintă crize de apnee în ultimele 5-7 zile de spitalizare
– mama a fost instruită privind îngrijirile de bază ale nou-născutului, alimentația, profilaxia rahitismului, anemiei de prematuritate, eventualele tratamente necesare după externare și eventuala nevoie de controale ulterioare, investigații ulterioare sau consulturi de specialitate
6. Ce rol are asistenta șefă în coordonarea echipei și în asigurarea actului medical?
Rolul asistentei sefe în coordonarea echipei: are un rol complex administrativ, clinic și de suport emoțional:
– coordonarea și organizarea echipei:
– planificarea turelor, distribuirea asistentelor, infirmierelor și ingrijitoarelor pe saloane în funcție de starea de sănătate a nou-născutilor și gradul de dependență, delegarea sarcinilor și supervizarea modului în care acestea sunt îndeplinite
– prevenirea infecțiilor: impune și verifică respectarea riguroasă a normelor de igienă, dezinfecție și izolare
– gestionează materialele și echipamentele medicale, asigurând disponibilitatea și utilizarea corectă a acestora
– contribuie la menținerea calitații serviciilor medicale și la îmbunătățirea calității serviciilor medicale
– participă la instruirea și evaluarea personalului, inclusiv integrarea noilor angajați
– supervizează echipele în implicarea activă a părinților în programul de îngrijire
– menține o comunicare constantă cu medicii din secție
7. Ce sfaturi le-ați oferi părinților care trec prin experienta dificilă a unei nașteri premature?
Sfaturi pentru părinți:
Familia trebuie informată asupra măsurilor de îngrijire suplimentare, care vor ține cont de particularitățile nou-născutului prematur:
-Semnele de alarmă care impun consultația medicală(modificarea colorației, febra, efortul respirator, alimentația dificilă, tumefacții, tonus muscular scăzut)
-Condiții generale de îngrijire la domiciliu (temperatura, aerisirea și umiditatea în cameră, îmbracămintea și somnul nou-născutului prematur)
-Alimentația și suplimentele nutritive(e de preferat laptele matern, iar în cazul celor alimentați artificial-formula specifică prematurilor până la atingerea greut. 4500g, profilaxia rahitismului și a anemiei feriprive)
-Imunizările și prevenirea infecțiilor intercurente (igiena corectă, vaccinări conform Schemei Nationale de Vaccinare, administrare de vaccinuri opționale)
-Monitorizarea dezvoltării afecțiunilor specifice (intrarea în programul de follow-up până la vârsta de 2 ani, controalele obligatorii la medicul de familie și la medici specialiști-neonatolog, pediatru, neurolog pediatru, oftalmolog, ORL, ortoped pediatru, kinetoterapeut, psihiatru)
-Accesoriile și instrumentele pentru siguranța copilului (scoica/scaun de mașină, sistem de purtare ergonomic( wrap/sling / marsupiu
