Aproximativ 300 de lole au cucerit orașul Agnita

La finele săptămânii trecute, turiștii alături de băștinașii zonei au participat la Fuga Lolelor din Agnita, unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri săseşti, preluate şi de români. Legenda spune că lolele au apărut încă din vremea când turcii năvăleau ținutul Agnitei și alungau foametea și bolile, iar în prezent rolul lor este să alunge iarna grea și spiritele rele. Evenimentul Fuga Lolelor este organizat în fiecare an în ultima duminică din luna ianuarie. Dacă o lolă îşi recunoaște printre spectatori vreun cunoscut trebuie să îl prindă cu biciul, să îl învârtească de 3 ori şi-i dădea o gogoaşă din furcuţă.

257 de lole au împânzit orașul Agnita la ediția cu numărul 13, evenimentul a început la ora 09:30 când ceata lolelor s-a strâns c. Parada a avut următorul traseu: fabrica IMIX – complexul Dacia – Primăria Agnita- fosta fabrică de încălțăminte FIPA. Fuga lolelor a avut loc între orele 09:45 şi 18.00 prin întregul oraş, iar după ora 20.00 lolele alături de invitații lor a participat la Balul Lolelor.

Lolele alung spiritele rele prin pocnitul din bice și prin sunetul tălăngilor

„La ora 09:30, lolele s-a strâns în fața fostei fabrici  IMIX, la ora 09:45 a avut loc poza de grup cu toți membrii asociației, iar de la ora 10:00 au plecat spre centrul orașului. Prima oprire a fost la complexul Dacia, acolo fiecare breasla și-a prezentat elementul care l-a reprezentat: blănarii cu dansul ursului cu ursarul și cununa de vulpi cu câte un jder în gura, croitorii cu dansul căluțului și cu mumalul, dogărui cu reifenschfingerul, pe care are o roagă de butoi și învârte paharele cu vin. A urmat plecarea spre primărie, acolo s-au prezentat asociația cu președintele ei, iar reprezentantului asociației a ținut un discurs, fiind urmat de un program de dansuri săsești din partea Casei de Cultură a orașului Agnita. De asemenea, fiecare breaslă a realizat demonstrații de pocnit din bice,  s-a cântat imnul transilvaniei în limba germană (Siebenburger). Ultimul popas a fost la fosta fabrică de încălțăminte FIPA, unde s-a reluat din nou dansul elementelor, s-a cântat și s-a făcut fotografii. După acestea, lolele s-au despărțit în 10 grupuri care au plecat spre casele membrilor acestor bresle, unde au cântat cântece săsești, au băut vin fiert, au mâncat gogoși, au spus glume și au depănat amintiri. Toată această manifestare a durat până la ora 18, după care nu au mai avut voie să pocnească din bice sau să se audă sunetul talangilor. La ora 20:00, fiecare lolă, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic a participat la balul organizat în cinstea lor și al invitaților acestora.”, transmite pentru star sibian, Gabriel Soare, membru în Breasla Lolelor.

În urmă cu aproximativ 200 -300 de ani lolele se deghizau în costume multicolore, însă în zilele noastre, costumul de lolă este compus din pantaloni şi cămaşă de pânză albă, decorate cu zdrenţe negre, mănuşi albe şi o mască. Costumele sunt completate cu accesorii precum bici împletit din piele, început cu 8 rânduri (Korbatsch), cleştele din lemn crestat– croapănă (Quetsche) pentru gogoşi şi talangă, zuruitoare (Ratsche) Masca este pictată și confecţionată dintr-o sârmă deasă, încadrată blăniţă de iepure, de jder sau de nurcă; de aceasta sunt cusute, la spate,  cârpe negre şi o coadă lungă, împletită din cânepă, cu o fundă colorată. Însemnătatea măştii pare a fi dublă: înspăimântătoare (pentru a evoca legenda Ursulei, cea care a salvat Agnita de asediatorii turci, iar coada lungă aminteşte faptul că eroina cetății a fost o femeie) şi protectoare – pentru că ascunde identitatea celui care o poartă.

Foto: Marius Neamțu