Peste 700 de pacienţi cu înţepături de căpuşe s-au prezentat la spital

Conform datelor centralizate din cele 6 unităţi spitaliceşti din Sibiu, în anul 2020 s-au prezentat la spital un număr total de 745 de pacienţi cu înţepături de căpuşe, faţă de 938 persoane în aceeași perioadă a anului 2019.

Lyme este o boală infecțioasă produsă de o bacterie (Borrelia Burgdorferi), transmisă omului și animalelor prin mușcătura de capușă.

MĂSURI DE PROTECŢIE PERSONALĂ ÎMPOTRIVA INFESTĂRII CU CĂPUŞE:

1 Purtarea unor haine dechise la culoare cu pantaloni lungi introduşi în şosete de culoare deschisă şi
textură mai deasă.
2 Purtarea unor pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje; papucii/ sandalele sunt
excluse.
3 Utilizarea DEET (Dietil toluamidă) drept repelent prin aplicare pe pielea ce va veni în contact cu
zone infestate de căpuşe (mâini, braţ–antebraţ, etc) şi utilizarea de repelenţi pe bază de permetrin prin
pulverizări asupra hainelor (în special pantofi, şosete, pantaloni, etc).
4 Tratarea (spălarea şi uscarea cel puţin 1 h cu aer cald/ fierbinte) hainelor folosite în teren după
activităţi desfăşurate în zone cu potenţial de infestare cu ixodide.
5 Inspectarea corpului cu atenţie; căpuşele se pot fixa oriunde făra a provoca disconfort la ataşare sau
în timpul hrănirii.
6 Înlăturarea promptă a căpuşelor în cazul în care sunt găsite pe corp; acestea vor fi înlăturate cu
ajutorul unei pensete cu vârful bont (fără cioc) prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în
sus, astfel încât rostrul căpuşei să nu rămână în piele. După înlăturarea căpuşelor pielea se va
dezinfecta cu acool (70%) şi se va aplica un unguent conţinând un antibiotic cu spectru larg.
REPELENŢI ŞI APLICARE
DEET (N,N-dietil-3-metilbenzamidă sau N,N-dietil-m-toluamidă)
DEET este cel mai cunoscut/folosit repelent atât pentru ţânţari şi muşte cât şi pentru căpuşe.
Concentraţia de DEET în diverse produse comerciale poate varia de la 5% la 100% fiind prezent sub
diferite formulări: spray/ aerosoli, unguente, loţiuni, etc. Studiile efectuate până acum au demonstrat
că o concentraţie de 20-30% de DEET oferă în condiţii optime o protecţie de 86% respectiv de 92%
faţă de Ixodes sp.
Pentru că DEET se absoarbe prin piele s-au semnalat cazuri de iritaţii, alergii şi reacţii toxice (rare) şi
prin urmare aplicarea trebuie limitată în timp şi suprafaţă la strictul necesar.
Măsuri de aplicare a DEET pe corp:
– Se aplică DEET pe pielea expusă sau pe haine;
– Nu se aplică DEET pe sub haine, pe răni, zgârieturi, inflamaţii etc;
– Nu se aplică concentraţii de DEET mai mari de 30% la copii sub 2 ani;
– Nu se combină aplicarea DEET cu aplicarea de alte creme sau ecrane solare;
– După intervenţia în natură pielea tratată cu DEET se va spăla cu apă şi săpun pentru îndepărtarea
repelentului.
Permetrin
Permetrinul este un piretroid sintetic cu acţiune primară insecticidă/ acaricidă şi cu acţiune secundară
ca repelent atât pentru ţânţari cât şi căpuşe. Concentraţia optimă de permetrin în diverse formulări
comerciale este de 0,5% substanţă activă. Permetrinul are o toxicitate redusă pentru mamifere, se
metabolizează rapid iar absorbţia lui prin piele este redusă; totuşi studii efectuate arată că poate genera
iritaţii ale pielii şi mucoaselor, astfel încât se recomandă aplicarea exclusiv pe haine!

MĂSURI PENTRU CONTROLUL INTEGRAT AL POPULAŢIILOR DE CĂPUŞE
1. Managementul habitatelor favorabile căpuşelor – presupune realizarea unor arii fără căpuşe în
zonele rezidenţiale în care s-a constatat o infestare semnificativă cu ixodide şi se realizează prin:
– Reducerea vegetaţiei înalte (ierburi, tufişuri), tunderea gazonului sau a spaţiilor înierbate.
– Înlăturarea frunzelor moarte, a crăcilor căzute şi arderea acestora.
– Înlăturarea vegetaţiei din vecinătatea sau de pe pereţii caselor.
– Astuparea găurilor/crăpăturilor din pereţii caselor
2. Managementul animalelor gazdă – presupune următoarele măsuri cu caracter general:
– Descurajarea prezenţei rozătoarelor (depozitarea corectă a gunoiului menajer, depozitarea corectă a
proviziilor – inclusiv grâne, fân, etc., folosirea de capcane, momeli otrăvite, etc)
– Descurajarea prezenţei unor animale de pădure (căprioare, arici, porci mistreţi, urşi etc.) prin preajma
casei.
– Aplicarea de tratamente cu acaricide adecvate asupra animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi
asupra celor domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte)
3. Managementul aplicării de acaricide sau Controlul chimic (cu acaricide) a populaţiilor de
căpuşe
– Aplicarea prin pulverizare a unor formulări recomandate de acaricide (vezi „Acaricide si aplicare”)
pe zone restrânse şi în microfocare; nu se fac aplicări masive prin pulverizare/stropire din avion
sau maşină.
– Alegerea în funcţie de situaţie, de la caz la caz, a acaricidului şi concentraţiilor cele mai potrivite.
– Aplicarea acaricidelor trebuie efectuată de către personal calificat şi atestat în acest sens.
ACARICIDE ŞI APLICARE
1. Carbamaţii tip Cabaryl. Cabarilul este acaricidul folosit în controlul populaţiilor de căpuşe. Acesta
este un insecticid/acaricid cu spectru larg şi utilizări atât pentru casă, animale de companie cât şi
pentru aplicaţii outdoor. Cabarilul este inactivat în organismul animalelor (mamiferelor) şi este ulterior
excretat de către acestea. Studiile de până acum nu au dovedit generarea de malformaţii congenitale,
efecte mutagene şi carcinogene, dar se pare că dereglează funcţionarea glandelor endocrine. Cabarilul
este foarte toxic pentru albine şi alte insecte benefice, este moderat toxic pentru peşti şi relativ nontoxic pentru păsări.
2. Piretrinii (Pyrethrin) sunt substanţe izolate iniţial din crizanteme, care prezintă efecte knock-down
asupra insectelor şi căpuşelor dar nu sunt letali. Combinarea acestora cu substanţe sinergice (precum
piperonil-butoxidul) creşte efectul letal. Aceste substanţe sunt instabile la lumină, umiditate şi aer, şi
se aplică în tratamente unice în prezenţa aditivilor pe bază de dioxid de siliciu. Piretrinii sunt toxici
pentru peşti şi alte organisme acvatice.
3. Piretroizii reprezintă piretrini sintetici mult mai eficienţi şi mai stabili chimic. Piretroizii sunt cei
mai folosiţi în tratamente outdoor pentru căpuşe; aceştia sunt mai puţin volatili şi fotosensibili şi
manifestă remanenţă. Sunt mai puţin toxici pentru mamifere şi păsări. Cei mai folosiţi piretroizi în
controlul chimic al ixodidelor sunt:
– Cyfluthrin – în formulări de uz casnic pentru pulverizat;
– Permethrin – este un piretroid ce se regăseşte în formulări comerciale tip spray ce pot fi folosite atât
de personal neinstruit (utilizare casnică; puţine formulări) cât şi de personal autorizat;
– Deltamethrin – piretroid aplicabil numai de către personalul autorizat;
– Lambda Cyhalothrin – piretroid aplicabil numai de către personalul autorizat.

Profesii la risc:
Toţi lucrătorii în aer liber, împreună cu coordonatorul lor, ar trebui să-şi verifice
cunoştinţele cu privire la posibila lor expunere la boala Lyme. Sunt supuse riscului de
îmbolnăvire următoarele categorii de lucrători în aer liber:
 constructori;
 grădinari;
 silvicultori;
 lucrători în amenajarea spaţiilor verzi;
 topografi;
 agricultori;
 lucrători cai ferate;
 lucrători în exploatarea gazelor naturale;
 electricieni lucrători la înălţime;
 lucrători în administraţia parcurilor sau pădurilor;
 alţi lucrători în aer liber.
Măsuri de prevenire recomandate angajatorilor:
Angajatorii ar trebui să îşi protejeze lucrătorii în aer liber, adoptând următoarele
măsuri:
 Promovarea cursurilor de instruire adresate lucrătorilor, care să includă informaţii
cu privire la:
o modalitatea de răspandire a bolii Lyme;
o riscurile la expunere şi infecţie;
o modalităţile prin care lucrătorii se pot proteja împotriva muşcăturii de
căpuşă;
o importanţa raportării în timp util a bolii şi a leziunilor apărute la locul de
muncă.
 Este recomandat ca lucrătorii să poarte îmbrăcăminte de culoare deschisă, bluze
cu manecă lungă, pantaloni lungi, şosete şi pălărie, atunci când este posibil.
o în cazul în care lucrătorii sunt echipaţi cu uniforme, acestea ar trebui să
includă cămaţi cu mânecă lungă şi pantaloni lungi.
 Dotarea lucrătorilor cu insectifuge (conţinând 20% până la 30% DEET), pentru
aplicarea acestora la nivelul pielii şi a îmbrăcăminţii, în vederea protejării
lucrătorilor împotriva muşcăturii de căpuşă.
 Dotarea lucrătorilor cu insecticide (cum ar fi permethrina) pentru o mai bună
protecţie. Permethrina omoară căpuşele şi se foloseşte numai pentru îmbrăcăminte
(nu şi la nivelul pielii).
 Se recomandă, pe cât posibil, evitarea desfăşurării activităţii lucrătorilor în
apropiere de păduri, arbuşti, iarbă înaltă şi frunze uscate.
 Dacă evitarea acestor locaţii nu este posibilă, adoptarea unor măsuri de protecţie
individuală prezintă o importanţă deosebită. Dacă desfăşurarea activităţii
lucrătorilor va trebui să aibă loc în astfel de locaţii cu risc crescut de expunere, se
vor impune următoarele măsuri având drept scop reducerea populaţiei de căpuse:
2
o îndepărtarea frunzelor uscate;
o îndepărtarea, cosirea sau tăierea ierbii înalte;
o controlul rozătoarelor şi a populaţiilor de mamifere mici;
o descurajarea creşterii căprioarelor.
Recomandări pentru angajaţi:
Pentru a va proteja împotriva muşcăturilor de căpuşe ar trebui să adoptaţi
următoarele măsuri preventive:
 Purtaţi pălarie şi îmbrăcăminte deschisă la culoare, incluzând bluze cu mânecă
lungă şi pantaloni lungi, care să fie introduşi în ghete sau şosete.
 Utilizaţi insectifuge care să vă confere protecţie pe toată durata în care vă aflaţi în
aer liber:
o urmaţi instrucţiunile de folosire a insectifugelor;
o aplicaţi la nivelul tegumentelor şi a îmbrăcăminţii insectifuge, care să
conţină 20% până la 30% DEET;
o reaplicaţi insectifugele de câte ori este necesar.
 Folosiţi insecticide precum permethrina pentru o mai bună protecţie:
o în contact cu permethrina căpuşele sunt distruse;
o permethrina poate fi aplicată doar la nivelul îmbrăcăminţii, nu şi a pielii;
o o singură aplicare de permethrină la nivelul pantalonilor şi a pantofilor îşi
menţine eficacitatea de-a lungul mai multor spălări.
 Verificaţi-vă zilnic tegumentele şi îmbrăcămintea în vederea depistării căpuşelor.
Căpuşele tinere prezintă dimensiuni mici şi pot să rămână nesesizate:
o nu uitaţi să vă controlaţi părul, axilele şi abdomenul pentru a depista
eventualele căpuşe;
o îndepărtaţi imediat căpuşele de la nivelul tegumentului, folosind pensete
cu vârf subţire;
o prindeţi cu fermitate corpul căpuşei în imediata apropiere a pielii;
o îndepărtaţi corpul căpuşei de la nivelul tegumentului printr-o mişcare
fermă;
o spălaţi suprafaţa cutanată cu apă şi săpun;
o îndepărtarea căpuşelor infectate în decurs de până la 24 de ore reduce
riscul dvs. de a vă contamina cu bacteria răspunzătoare pentru boala
Lyme.
 Spălaţi şi uscaţi îmbrăcămintea de servici în uscătoare la temperaturi ridicate (sau
călcaţi) pentru a distruge căpuşele.
 Învăţaţi simptomele bolii Lyme.
 Dacă prezentaţi simptomele pentru boala Lyme solicitaţi imediat consult medical.
Nu uitaţi să menţionaţi furnizorului dumneavoastră de servicii medicale faptul că
vă desfăşuraţi activitatea în spaţiu liber, unde este posibilă prezenţa căpuşelor.
Simptomele bolii Lyme:
Boala Lyme se manifestă prin unul sau mai multe din următoarele simptome:
 eritemul cronic migrator (pată/pete cu aspectul unui ochi de
bou, roşu, apărute la locul muşcăturii, care se extind pe corp);
 febră;
 dureri musculare şi articulare;
 dureri de cap;
3
 frisoane;
 oboseală;
 inflamarea ganglionilor limfatici.

Detalii despre perioada în care au fost internați pacienții la spital: