fbpx
INCARCARE

Ce anume cauti?

Cultură

Wolfgang Amadeus Mozart – un compozitor al tuturor timpurilor, te „așteaptă” la Biblioteca Județeană ASTRA

Wolfgang Amadeus Mozart – un compozitor al tuturor timpurilor, te „așteaptă” la Biblioteca Județeană ASTRA
Despre celebrul Wolfgang Amadeus Mozart s-a scris o vastă literatură și s-au realizat numeroase filme artistice și documentare. Călător universal, Mozart s-a născut la Salzburg, un oraș care, astăzi, îl are drept emblemă. A fost și rămâne muzicianul înnăscut, compozitorul perfect, interpretul desăvârșit, pe bună dreptate, supranumit copilul minune al muzicii clasice europene. În călătoriile muzicale pe care le-a întreprins pe bătrânul continent, adesea însoțit de familie, #Mozart a devenit, treptat, unul dintre favoriții curților princiare și al cultelor din Italia, Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos, Marea Britanie, Belgia, Franța. A compus opere, oratorii, simfonii, mise, cantate, motete și un recviem, concerte pentru pian, vioară și orchestră, divertismente, serenade, lucrări instrumentale și corale, menuete, cvartete pentru coarde și instrumente de suflat, sonate pentru pian, vioară, triouri pentru vioară, violoncel și pian. Ritmul, melodicitatea, dar și dinamismul sunt câteva dintre trăsăturile remarcabile ale muzicii sale.
Vizionar și inovator, Wolfgang Amadeus Mozart a trăit înaintea timpurilor sale. A îmbinat ingenios tradiția și elementele muzicale contemporane. Aflat permanent în mișcare, Mozart a avut prilejul să cunoască spații culturale bogate care l-au inspirat în scurta sa viață dedicată în întregime muzicii. Pentru noi, cei de astăzi, rămâne un exponent al culturii europene din perioada iluministă și, deopotrivă, compozitor al tuturor timpurilor.
Printre cele mai cunoscute creații muzicale mozartiene se numără: „Ascanio in Alba”, K. 111 (1771), „Idomeneo”, K. 366 (1781), „Don Giovanni”, K. 527 (1787), „Così fan tutte”, K. 588 (1789), „Die Zauberflöte”, K. 620 (1791) „Le nozze di Figaro”, K. 492 (1786), „Ave verum corpus”, K. 618, „Marea Misă în Do minor”, K. 427, “Recviem în Re minor”, K. 626 (finalizat de Franz Xaver Süssmayr, după moartea lui Mozart), cvartete milaneze, vieneze, prusace și cvartetele Haydn, Concertul pentru flaut, harpă și orchestră în Do major, K. 299 (1778), Concertul pentru pian nr. 21 în Do major, K. 467, Concertul pentru pian nr. 23 în La major, K. 488, Simfonia nr. 39 în Mi bemol major, K. 543 (1788), Sonata pentru pian nr. 11 „Rondo Turcesc” în La major, K. 331 (1783), Concertul pentru clarinet în La major, K. 622 (1791), Simfonia nr. 41 în Do major „Jupiter”, K. 551 (1788), Simfonia nr. 42 în Re major „Für Amy”, K. 552 (1788).
Wolfgang Amadeus Mozart s-a stins din viață în urmă cu 230 de ani, în data de 5 decembrie, la Viena. „Mi-am dat seama, cu mai mulți ani în urmă, că singura modalitate de a mă apropia cu adevărat de el era să deschid o partitură scrisă de el. Și chiar nu conta dacă era un facsimil sau o partitură tipărită. Pentru că ceea ce mă interesa era muzica, nu notele. Notele erau acolo, unele de o simplitate dezarmantă. Te și miri că Mozart a putut să scoată asemenea lucruri cu atât de puține elemente. Pentru mine, Mozart rămâne un mister și probabil că e cel mai bine să rămână așa.” (Soare, Tiberiu. „Nouă povești muzicale”, București: Fundația Calea Victoriei, 2016, p. 59)
„Mozart a fost un compozitor care s-a adaptat ușor, capabil de a absorbi o mulțime de influențe diverse, care a abordat compoziția în toate genurile sale majore – simfonie, operă, concert cu solist și muzică de cameră – incluzând cvartetul, respectiv cvintetul de coarde și de pian și sonata. Aceste forme muzicale nu erau noi, dar Mozart a contribuit semnificativ, la evoluția lor, prin complexitatea tehnică, emoțională. A dezvoltat și a popularizat forma clasică a concertului de pian, acolo unde Haydn nu a reușit să o facă. A compus multe lucrări de muzică sacră, inclusiv mise de mari dimensiuni, dar și dansuri, divertismente, serenade ori alte forme de muzică de divertisment.
Trăsăturile de bază ale stilului clasic se regăsesc integral în muzica lui Mozart. Claritatea, echilibrul, transparența și simțul acut al tonalității sunt amprentele creației sale, dar noțiunile aparent simpliste și delicatețea acestuia ascund puterea sa excepțională. Putem înțelege structura operei sale și adevărata sa măreție doar descoperind și înțelegând gingășia și profunzimea din centru creației mozartiene. Mai ales în ultimul deceniu al vieții, Mozart a utilizat armonia cromatică într-o manieră rar întâlnită la acea vreme, asigurând astfel un remarcabil efect artistic. Puntea de legătură între echilibratul stil clasic și stilul romantic furtunos poate fi adesea întrezărită în ultimele lucrări ale sale. (Arroyo, Alfonso. „W. A. Mozart”, seria Mari compozitori, vol. 3, trad. din lb. engleză: Graal Soft – Integrated Translation Sevices, București: Editura Litera, 2011, p. 30-31)
Compartimentul Arte al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu pune la dispoziția publicului o colecție cuprinzătoare de documente care ilustrează personalitate muzicianului #Mozart: partituri, opere, biografii, hermeneutică, numeroase înregistrări ale lucrărilor compuse de acesta.
Surse documentare:
• Arroyo, Alfonso. „W. A. Mozart”, seria Mari compozitori, vol. 3, trad. din lb. engleză: Graal Soft – Integrated Translation Sevices, București: Editura Litera, 2011.
• Soare, Tiberiu. „Nouă povești muzicale”, București: Fundația Calea Victoriei, 2016.
Toate proiectele și activitățile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.
Informații privind documentele din colecțiile bibliotecii se regăsesc și în mediul digital: în catalogul online, pe platforma de cărți electronice Cloud Library, în Depozitul Digital și pe celelalte canale de comunicare și promovare.
Etichete: