România a câștigat ”războiul” cu Bulgaria, pentru plăcinta dobrogeană

Plăcinta dobrogeană va deveni al 10-lea produs românesc cu Indicaţie Geografică Protejată, alături de Salamul de Sibiu, Telemeaua de Sibiu, Magiunul de prune Topoloveni, Novacul afumat din Ţara Bârsei, Scrumbia de Dunăre afumată, Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcavalul de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea și Salata tradiţională cu icre de crap.

România a câştigat disputa cu vecinii bulgari cu privire la plăcinta dobrogeană. “La ultimele negocieri pe cale diplomatică între ministerele Agriculturii din România şi Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE) s-a ajuns la un acord prin care România va primi recunoaşterea europeană prin înregistrarea produsului “Plăcintă Dobrogeană IGP” şi publicarea acestuia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu toate drepturile, pe termen nelimitat”, explică Ionuț Diaconeasa, consilier în cadrul Direcţiei Generale pentru Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din Ministerul Agriculturii. Decizia oficială va fi aprobată în cursul acestei luni, în şedinţa DG Agri, unde se află pe ordinea de zi. Aceasta va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cel mai probabil în luna aprilie.

Demersurile pentru recunoaşterea la nivel a european a plăcintei dobrogene, ca Indicaţie Geografică Protejată (IGP), au început în anul 2017.

Bulgaria va primi, însă, dreptul de a folosi cu anumite condiţii denumirea, chiar dacă numai la nivel local, în regiunea de graniţă aflată la sudul judeţului Constanţa. Produsul va putea fi comercializat cu caractere chirilice sau latine, sub denumirea “Dobrudzhanka banitsa”, pentru o perioadă de 10 ani. De asemenea, bulgarii nu vor putea exporta produsul cu denumirea tradusă în limba română de “Plăcintă Dobrogeană”.