fbpx
INCARCARE

Ce anume cauti?

Actualitate Interviu Sănătate

Poveste de renuntare la fumat – numărul 2 – Daniela Nica – campania Eu am reușit. Și tu POȚI!

Campania antifumat Eu am reușit. Și tu POȚI!”, continuă cu o nouă poveste de succes cu privire la renunțarea la fumat. Daniela Nica este unul dintre cei mai mari experți în dezvoltare personală și leadership din România, trainer și coach, organizând periodic webinarii, seminarii și summit-uri de dezvoltare personală, împreună cu experți motivaționali de talie mondială.  A fumat timp de 17 ani, ajungând la 2 pachete de țigări pe zi. De mai bine de 10 ani  a renunțat însă la fumat și consideră că un rol important în această reușită o reprezintă și setarea mentală potrivită. Daniela poveștește cum s-a pregătit pentru momentul renunțării la țigări, cât a durat și ce a presupus întregul proces de depășire a dependenței de tutun.

 

 

Daniela, care este povestea ta de renunțare la fumat?

Eu am fumat timp de 17 ani, până la vârsta de 34 de ani. M-am apucat încă din adolescență și, în timp, am ajuns să fumez zilnic 2 pachete de țigări. Pentru a renunța la fumat primul lucru pe care l-am făcut a fost să îmi pregătesc mintea. Cum mi-am pregătit mintea? Mi-am stabilit data când mă las de fumat. Eu mă mai lăsasem de vreo sută de ori  🙂 , dar de data asta am zis că o voi face în data de…și asta n-a fost chiar imediat, ci a fost peste 2 luni. Deci acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut. După aceea – am știut că trebuie să îmi schimb convingerile și am știut că trebuie să îmi schimb emoțiile  legate de fumat, astfel încât m-am apucat să caut – am căutat foarte mult – într-o noapte am stat până la 4 noaptea și am căutat pe „google” tot ce înseamnă fumatul –  acele argumente raționale, referitoare la efectele nocive. Pe de o parte m-am gândit la ce nu reușesc să fac în viață, din cauză că fumez, pentru că deja începusem să activez în dezvoltare personală. Astfel, mi-am adus în minte la nivel de emoție chiar idei de genul: tu participi la seminarii, oamenii aceștia se dezvoltă, se îmbracă frumos, miros frumos, nu le miroase părul, nu le miros hainele – vrei să fii ca ei sau vrei să fii cum erai tu la vârsta de 22 de ani, când fumai și făceai pizza în Italia? Mi-am adus toate lucrurile acestea în mintea conștientă – după care am zis – uite sunt cam 2000 de euro pe an – ce poti face cu acești 2000 de euro și iarăși m-am gândit – cum s-ar schimba viața mea dacă aș avea acești bani în plus? După aceea m-am dus și pe zona de sănătate și chiar m-am uitat la tot ce înseamnă influența fumatului asupra sănătății – pentru că într-un fel este atunci când te uiți fără să conștientizezi foarte mult la acele imagini de pe pachetele de țigări și, vă spun, altfel este când cauți conștient studii și ajungi să citești despre ce se întâmplă efectiv în organismul tău, și mai ales dacă faci asta repetitiv, atunci chiar are efect.

Iar tu spui că ai făcut acest lucru repetitiv timp de 2 luni, conștientă fiind că se apropie data pentru care ai optat ca să renunți la fumat. Ai mai recurs și la alte strategii care consideri că au dat roade în cazul tău?

Ei bine, da, am făcut asta timp de 2 luni – după care am apelat și la ajutor de specialitate, m-am dus la farmacie și mi-am cumpărat niște gume de mestecat care ajutau la renunțarea la fumat – eu am mestecat timp de 4 luni gume de acel tip – deci, am recunoscut că am o problemă, am recunoscut că sunt dependentă – nu doar asa că mă las de fumat –  am o problemă, trebuie să o rezolv, hai să vedem care e metoda științifică și asta am făcut. Acum sunt nefumătoare de foarte mulți ani și cred că aste este una din cele mai mari realizări din viața mea.

Care consideri că au fost principalele beneficii care au apărut în viața ta odată cu depășirea acestei dependențe de tutun?

Înainte de a vorbi de beneficii, cred că trebuie să începem cu riscurile pe care am reusit să le evit. Trebuie să înțelegem că fumătorii se văd pe ei în normalitatea lor și aproape că nu realizează cât de grav este ceea ce fac până când nu se întâmplă ceva chiar grav din punct de vedere medical. De exemplu, sora mea, din păcate, încă fumează și, desi, nu a identificat încă vreo boală, eu din exterior îmi dau seama de modficările pe care le are sănătatea ei, corpul ei – percep diferențele din vocea ei, de pe pielea ei și îmi dau seama că ea nu realizează aceste schimbări. Că ea nu realizează că are pielea cenușie sau vocea îngroșată, că tușește des sau respiră greu si cred că, dacă am vedea plămânii ei, ar fi o mare diferență între plămânii ei și plămânii mei. Îmi dau seama că aș fi putut fi și eu în aceeași situație dacă nu aș fi luat acea decizie de a renunța la fumat. Vorbind despre beneficii, au fost și sunt, desigur, multiple beneficii, începând de la energia pe care o simt, aspectul fizic, culoarea pielii, luminozitate, nu în ultimul rând faptul că simt că organismul meu s-a revitalizat după ce m-am lăsat de fumat.

Pot să spun că faptul că m-am lăsat de fumat m-a pus deja pe o nișă a oamenilor care au un stil de viață sănătos – sunt o nefumătoare care nu se gândește vreodată să se reapuce – acest lucru m-a pus deja pe un mindset, în sensul că am început să iau și alte decizii – m-am apucat de sport, pentru că înainte nu făceam, asta a propos de identitate. Aproape că nu îmi vine să cred că eu sunt un om care face sport, pentru că înainte nu făceam sport deloc. Eu sunt un om care călătoresc destul de mult – iar acum caut hoteluri care neapărat să aibă sală de sport, locuri în care pot să alerg. Tot din mindset am inceput să mă alimentez diferit și să lucrez la asta, astfel încât caut să am un stil de viață sănătos în mod intenționat – fac cumpărături de calitate, consum legume și fructe mai mult decat altceva, consum mai degrabă apă decât băuturi carbogazoase.

În plus, sunt și beneficii sociale, care nu sunt de neglijat – a propos, nu mai este la modă să fumăm, să stiți – dacă pe vremuri era la modă, acum nu mai este. Am observat, de pildă, că în SUA foarte puțini oameni fumează. Din punct de vedere social nici nu mi-as putea imagina sa fac ceea ce fac azi si să fumez. Adică cum ar fi asta? Ca eu să vorbesc despre dezvoltare personală, emoțională, despre mindset , despre schimbări comportamentale, despre obiceiuri bune, despre succes, despre principii de viață sănătoasă, de viață împlinită, să fiu un exemplu pentru ceilalți, să setez trendul cum s-ar zice si eu să fumez. Cred că dacă îmi păstram obiceiul de a fuma, nu aș fi ajung să am realizările profesionale de care mă bucur astăzi. Cred că există o legătură între cele două. Cumva pot spune că m-am eliberat de un obicei nociv pentru sănătate, dar această eliberare a fost ca o eliberare de toate celelalte obiceiuri nocive din viața mea.

Daniela, pentru că activezi în zona de dezvoltare personală poți recomanda în momentul de față, prin prisma experienței actuale, și alte metode și strategii de depășire a dependenței fumatului. Dacă ai selecta câteva recomandări/sugestii, care ar fi acelea?

Părerea mea este că, fiind vorba despre o dependență, este vorba foarte mult despre mecanisme de învățare, de programare a minții noastre, de condiționări, de asocieri. De regulă,  asociem cafeaua cu țigara, si pe bună dreptate atunci când vrem să renunțăm la țigări e greu dacă încă bem cafea, pentru că există această asociere neuronală  între cafea și țigări și atunci trebuie fie să renunțăm și la cafea, or asta complică și mai  mult lucrurile, fie să schimbăm ceva la modul în care bem cafeaua. Ca orice asociere, poate să existe și disociere. De exemplu, dacă aveam obiceiul să bem cafeaua la o anumită oră cu țigara, într-un anumit loc, pentru că aveam niște tipare comportamentale – e important să vedem ce asocieri există și de unde se poate rupe  asocierea respectivă, care dintre activități le putem face în alt fel, să le luăm de acolo și să le punem în altă rețea neuronală – de pildă, dacă tu îți făceai „to do list” dimineața, la cafea și țigară, schimbă ceva acolo – du această activitate în altă parte a zilei, asociind-o cu alte activități și nu cu aceea în care fumai dimineața. Schimbă ceva acolo. Și ia și cafeaua cu tine. Este doar un exemplu. E vorba despre mecanisme de genul acesta și e important să înțelegem care sunt buclele acestea ale obisnuințelor, de unde vin ele și cum le putem întrerupe – care sunt acele recompense pe care noi ni le dăm și care sunt asociate cu fumatul, pe care le putem pune în alt loc sau în alt fel.

Un alt lucru pe care cred că îl pot sugera aici este ideea aceea de a nu fuma încă – de a nu fuma chiar acum. Putem spune că ne păcălim creierul, dar există explicații neuro-științifice – apariția acelei dorințe mari de a fuma o țigară durează ceva de genul 10 secunde – ei, dacă reușim să ne folosim așa-zisa parte  rațională și să amânăm cu 10 secunde decizia aceea arzătoare de a fuma, este foarte posibil să depășim acel moment și după aceea să mai facem o dată asta, și tot așa. Este una dintre metodele care se aplică și în alte situații, nu doar la fumat. Deci , nu fumez chiar acum. Poate peste 10 minute, un pic mai încolo.

„Credem că este temporar și nu înțelegem că dependența de tutun va fi foarte puternică și în cazul nostru. Suntem convinși că noi ne vom lăsa, iar asta cred eu că este una dintre cele mai mari probleme ale oamenilor care se apucă de fumat.”

 

Ce le-ai spune adolescenților care sunt tentați să fumeze pentru a fi acceptați de grup sau a fi considerați în trend?

Multe lucruri le-am putea noi spune adolescenților, dar din păcate de fiecare dată când încercăm să le vorbim adolescenților, aș zice că noi vorbim din perspectiva adulților, fără chiar să ne punem în locul lor. Cred ca ar trebui să nu-i judecăm atât de mult. Aș vrea să spun că am o baghetă magică sau un discurs minune care să îi convingă să nu mai fumeze – dar ei le stiu deja pe toate oricum. Și noi știam că nu e bine, că putem să spunem nu, știam că riscăm să ne îmbolnăvim..deci, lucrurile acestea le știam ..și le știu, în general toți fumătorii. Uneori, cred că adolescenții fumează nu doar ca să fie acceptați în grup, ci pentru că imită, pentru că asta fac ceilalți și pentru că au impresia – cel putin asa eram eu și cred că multi alți  adolescenți gândesc la fel – că noi avem puterea de a ne lăsa – credem că este temporar și nu înțelegem că dependența este sau va fi foarte puternică și în cazul nostru. Suntem convinși că noi ne vom lăsa, iar asta cred eu că este una dintre cele mai mari probleme ale oamenilor care se apucă de fumat. Și de obicei se apucă în timpul adolescenței.  Asta cred că este greu de combătut. Ce le-aș spune adolescenților? Cred că aș încerca să fac un exercițiu care se numește „memoria viitorului” și aș încerca să-i pun să se gândească la următorii poate 20-30-50 de ani din viața lor și să-și imagineze că totuși NU s-au lăsat de fumat. Și să își asume și să accepte ideea că este posibil, dacă nu se lasă acum, să nu se lase niciodată.

Să accepte și să vadă cum vor trăi cu această idee. Să se vadă pe ei peste 50 de ani, când vor avea poate 65-70 de ani si sunt încă fumători și … asta a fost viața lor – o viață de fumători…cu toate dezavantajele care vin de aici – atât penru sănătate, cât și iată , chiar pentru aprobare social – pentru că altădată, în diferite medii, nu numai că nu mai ești în trend, ci, dimpotrivă, spre deosebire de mediile adolescenților unde ești dezaprobat social dacă nu fumezi, mai târziu, în viață te vei confrunta cu dezaprobarea socială ca fumător – cred că aș încerca să îi pun să simtă într-o formă sau alta firul roșu al vieții lor în calitate de fumători, dacă ar fi să nu se lase niciodată de fumat..

Sigur că se mai pot face multe alte acțiuni de educație, conștientizare și prevenție și există specialiști care se ocupă de asta și sper să fie din ce în ce mai multe organizații care să îi ajute. Cu siguranță, ar fi important ca adolescenților să li se creeze medii  în care să se simtă cool, în trend, ca nefumători. Sa fie considerați „șmecheri” ca nefumători. Și să seteze un trend din punctul acesta de vedere, iar cei care sunt fumători să își dorească să fie ca ei. Si atunci să folosim cumva arma aceasta în favoarea lor.

Ca expert în dezvoltare personală și atingerea performanței, cu ce le-ai recomanda oamenilor să înlocuiască țigara?

Ideea nu este să înlocuim țigara cu ceva, ci să vindecăm o adicție,  să scăpăm de o dependență. Iar asta înseamnă în primul rând acceptare. Să acceptăm că avem acea dependență, apoi conștientizarea gravității propriului comportament și căutarea de soluții de specialiști și de unelte, de proceduri, care să ne ajute să scăpăm de această dependență. Nu să înlocuim țigara, pentru că înlocuirea ar putea să însemne să înlocuim cu un „dulce” și apoi ne îngrăsăm , ne supărăm, ne frustrăm și mai înlocuim o data. Ce? Dulciurile cu țigara. Deci am putea înlocui niste obiceiuri nocive cu altele tot nocive și nu aceasta este ideea. Ceea ce vrem să facem este să abordăm situația într-un mod matur, să înțelegem că avem o problemă de rezolvat și că există metode prin care să scăpăm de această adicție. Primul pas poate fi o discuție cu un medic, de la care să primim recomandări sau o vizită la farmacie pentru a vedea care sunt variantele care ne pot ajuta să renunțăm mai ușor la fumat – eu am folosit gumele antifumat dar probabil că mai sunt și alte lucruri. Oricum, ideea nu este să înlocuim, ci să tratăm, să scăpăm de această dependență și probabil că, din punct de vedere biologic, fiziologic, există o anumită perioadă, sunt niște timpi de care organismul nostru are nevoie pentru a se adapta la noua situație, fără nicotină. Doar atât vom face acel tratament, până scăpăm de acea dependență, nu pentru a înlocui țigările cu altceva.

 

Etichete: