fbpx
INCARCARE

Ce anume cauti?

Actualitate Educatie

O conexiune care merită reamintită de Ziua ULBS: Lucian Blaga – ULBS – Europa

ULBS va găzdui cea de-a VI-a ediție a Conferinței Internaționale de Educație Nonformală

În 1920, când tânărul Lucian Blaga își susținea doctoratul cu tema Kultur und Erkenntnis (tradus în 1922 cu titlul Cultură și cunoștință), în care punea bazele întregii sale concepții filosofice asupra fenomenelor culturale naționale, România intrase deja de doi ani într-o altă fază a existenței sale politice. După aproape 60 de ani de la Unirea lui Cuza, la 1 decembrie 1918 se înfăptuise Marea Unire. Formarea unui stat modern implică, desigur, procese și transformări ample, imposibil de recuperat în doar câteva cuvinte. De la „comunitatea imaginată” a lui Benedict Anderson la „geografia imaginată” a lui Edward Said, un astfel de eveniment conține o serie de tensiuni complexe care, privite retrospectiv, dau într-o anumită măsură coerență prezentului. Și prezentul – cel puțin acesta pe care ni-l dorim noi – pune accentul puternic pe integrare și toleranță, pe adevăr și îndreptare. Nu doar pe locul comun, pe sensul clișeizat pe care îl descriu aceste cuvinte, ci pe capacitatea fundamentală a acestui „acum” și „aici” de a-și înțelege trecutul așa cum a fost el.

În preajma Ziua Europei (9 mai), poate că merită să ne reamintim că misiunea cea mai importantă a prezentului este aceea de a-și găsi instrumentele corecte de analiză a trecutului. Iar această misiune implică, fără îndoială, priorități fără de care această înțelegere este imposibilă: educația și cercetarea. Dincolo de a consolida o „comunitate imaginată”, apartenența României la cultura europeană este, de fapt, un efort constant de a ne fi contemporani: de a participa la dialogul european de astăzi și de a aduce cât se poate de mult în fața partenerilor de civilizație. Însă aceste lucruri necesită eforturi mari. Înseamnă conștientizarea trecutului colonial continental, asumarea tensiunilor interetnice din trecut și din prezent, înțelegerea imperialismului și a naționalismelor de tot soiul și, desigur, gândirea unor sisteme culturale și de civilizație care să le poată diminua expansiunea contemporană și efectele nocive asupra vieții lumii.

Lecția pe care ne-a oferit-o Lucian Blaga a fost mai ales aceasta: cultura durabilă se construiește text cu text, lectură cu lectură, dialog cu dialog. Se construiește mai ales împotriva radicalismului și printr-o viziune integratoare asupra efortului colectiv european. De aceea, considerăm că figura lui Lucian Blaga este reprezentativă pentru efortul românesc de integrare și comunicare europeană cel puțin din trei perspective: conexiunea interetnică și multiculturală pe care a promovat-o mai ales prin importul de cultură germană, activitatea diplomatică în țările europene și efortul consistent de coagulare a identității naționale în afara naționalismului radical ce a populat de-a lungul carierei sale viața culturală românească. Prietenia literară cu autori care au virat către extrema dreaptă în anii ’30 ca Nechifor Crainic a fost revizuită la începutul anilor ’40, până la despărțirea completă de aceștia. La fel cum, în perioada dogmatică a stalinismului, Blaga a reprezentat un tipar de non-aliniere la politica de partid și de continuare a unei misiuni intelectuale dincolo de dogmatisme și oportunisme. Ne-a dat astfel, în mijlocul realismului socialist, în 1955, prefațată de Tudor Vianu, extraordinara traducere a lui Faust de Goethe, atât de importantă și pentru arta și cultura din Sibiu.

Totodată, Blaga personifică efortul de conexiune făcut de cultura română din Transilvania și de aceea din Regat după Unirea de la 1918. Născut la Lancrăm, între Sibiu și Cluj, el ajunge unul din cei mai importanți intelectuali români ai perioadei interbelice, mai ales datorită solidului aparat filozofic pe care și-l însușește la Viena în anii studiilor, dar pe care îl și aclimatizează în spațiul românesc prin studii originale și traduceri. Blaga a fost, însă, și un proeminent diplomat, ocupând funcții la Varșovia, Praga, Berna, Viena și Lisabona între 1926 și 1939. Prin activitatea sa, el reprezintă conexiunea noastră cu țările europene din vest și din est. Dar Lucian Blaga este mai ales unul din cei mai importanți poeți români din secolul XX. Unul dintre primii promotori ai expresionismului în spațiul românesc, unul dintre exegeții atât de importantelor conversații dintre Goethe și Eckerman, care stau la baza studiilor contemporane de World Literature, un comentator timpuriu al artei unor Edvard Munch și Vincent van Gogh, Blaga este ceea ce se poate numi o conștiință cu aspirație spre „cunoașterea totală” (așa cum l-a descris Vladimir Streinu).

De aceea, ziua de 9 mai, Ziua Europei, este în strânsă legătură – pentru noi – cu profilul intelectual și cu modelul moral impuse de patronul spiritual al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Pentru că și Lucian Blaga s-a născut pe 9 mai 1895. Mai mult, săptămânile care flanchează ziua de 9 mai sunt la fel de pline de semnificație. În data de 6 mai 1961 a murit Lucian Blaga, iar pe 12 mai 1995 universitatea noastră a primit numele său. Seria de evenimente din prima jumătate a lunii mai ne obligă să conștientizăm rolul fundamental al anumitor personalități pentru deschiderea dialogului nostru cu Europa, fără însă a ne lăsa în voia iluziilor: efortul început de aceste personalități e departe de a se fi încheiat, căci orice universitate care se vrea europeană are misiunea de a face ca acest efort consistent să conteze.

 

Etichete:

Recomandam sa citesti si