fbpx
INCARCARE

Ce anume cauti?

Actualitate

Hencleș săsesc- un deliciu legendar, pregătit de mama Ica

În Hamba, un fost sat săsesc, aflat la aproximativ 10 kilometri de Municipiul Sibiu încă se mai păstrează tradițiile strămoșești. Înainte de Sfintele Paști este forfotă mare, întrucât gospodinele pregătesc bucate alese pentru musafirii care le vor trece pragul.

Aurica Nițu sau „Mama Ica”, așa cum îi spun cei apropiați, este o gospodină din Țara Secașelor, care în preajma Sfintelor Paști, pregătește bucate alese: cozonaci, pâine de casă, hanklich-ul (hencleș), plăcintă cu griș și ouă vopsite în coji de ceapă roșie și decorate cu flori. Pentru a duce mai departe tradiția acestor bunătăți le are ca ucenice pe cele trei nurori, fiica sa, precum și nepoatele sale.

Hencleș săsesc- un deliciu legendar, pregătit de mama Ica

Pregătirile pentru masa de Paști încep din Vinerea Mare, când mama Ica, înconjurată de ucenicii și ucenile sale vopsesc tradiționalele ouă. Ca de fiecare dată, alege să le vopsească în apa de la cojile de ceapă fiartă cu câteva zile înainte (pentru a obține o culoare strălucitoare cojile de ceapă trebuie puse cu apă la fiert mai multe zile la rând) Frumusețea acestor ouă nu este dată doar de vopsea, ci și de, florile sau frunzele care sunt folosite ca model.

Procedura de realizare a dulciurilor tradiționale (plăcinta cu griș, hencleșul și cozonacii) are loc sâmbătă dimineața. La geamul bucătăriei gospodinei noastre, cocoşii dau de veste că va fi o zi frumoasă. Înăuntru, mama Ica frământă un morman de aluat (este nevoie de o cantitate mare, deoarece trebuie să îi ajungă atât pentru hencleș, pâine, plăcintă, cât și pentru cozonaci)  Coca este moale şi se modelează uşor în mâinile vioaie ale hămbășencei noastre și cât timp drojdia va lucra, iar aluatul îşi va lua avânt să crească, mama Ica pregătește cuptorul. Înăuntru sunt multe lemne uscate, pregătite deja de către Sorin, fiul ei, care de fiecare dată, când cuptorul este pus în funcțiune, el își ia în serios rolul de „fochist”. Cu trei capete de lumânare, Sorin aprinde lemnele, iar focul se împrăştie repede, luminând întunericul. Cărămizile din zidul cuptorului încep să se desluşească după culoare şi formă, una câte una. Focul arde nestingherit, înfierbântând aerul dinlăuntru. Alături, pe o masă, aluatul modelat deja şi pus în tăvi creşte văzând cu ochii. Pâiniţele s-au înălţat binişor deasupra marginii tăvilor în care sunt aşezate. Deasupra parcă lucesc un pic de la untdelemnul folosit la frământat.

Hencleș săsesc- un deliciu legendar, pregătit de mama IcaPână când pâinea se coace, gospodina noastră pregătește hanklich-ul, căruia românii i-au spus „hencleș” sau „lichiu” (desertul din ingrediente simple, cu gust bun, de plăcintă bătrânească) De savurat la cafea sau de dat nepoților să ducă la oraș, hencleșul nu lipsește de pe masă, mai ales în zi de sărbătoare. Și fiindcă la sate rețetele circulau între gospodine, preparatul a intrat și în rețetarul vecinelor românce, deși astăzi se mai pregătește numai în comunitățile unde au trăit sași. Urmează apoi o operaţiune pentru care este nevoie de două gospodine: una toarnă oul bătut şi ulei încins, iar alta trebuie să fie foarte îndemânatică şi să răspândească rapid compoziţia fierbinte peste aluat, să presare făină şi praf de copt. Oul şi uleiul încins nu pot fi amestecate de la început, deoarece s-ar face papară. Compoziţia se înţeapă cu o furculiţă, din loc, în loc, ca să se omogenizeze cât mai bine. După care, aceasta se taie bucăţi de dimensiune potrivită pentru a fi puse pe lopată,  se presară lopata cu făină şi se pune câte o bucată în cuptor, pe vatră, iar apoi se închide uşa cuptorului. Hencleşul se coace odată cu pâinea. Momentul prielnic pentru hencleş este acela când pâinea este pe jumătate coaptă. Hencleşul se lasă la copt, după care se presară cu zahăr şi se serveşte cald, tăiat în formă de triunghiuri.

Prăjitura se poate prepara în două variante, cea mai cunoscută fiind varianta simplă, cu ou. Pentru necunoscători, poate părea cu siguranţă neobişnuit faptul că ingredientele se calculează ”la masă”, mai exact aluatul se întinde cât să acopere masa dreptunghiulară de bucătărie şi apoi se porţionează iar compoziţia se calculează în funcţie ”de câte mese” vrea să facă gospodina. Foarte important, toate ingredientele trebuiesc aduse cu o zi înainte la temperatura camerei, nu scoase, spre exemplu, în ziua preparării din cămară, unde este ceva mai rece.

Hencleș săsesc- un deliciu legendar, pregătit de mama IcaMarea mulţumire este dată de plăcerea celor care mănâncă hencleşul. Importantă nu este doar reţeta, ci şi dragostea pusă în mâncare. Lângă un hencleş proaspăt, mama Ica ne povesteşte că în Hamba se face cea mai bună prăjitură tradiţională. Cu toate că, este un preparat tipic săsesc, hămbășencele o pregătesc astăzi la fel de bine ca săsoaicele de odinioară. „Este o prăjitură care se făcea şi se face şi astăzi în satul nostru, doar că tot mai puține gospodine mai păstrează tradițiile. Eu la toate sărbătorile, Crăciun, Paşti, Rusalii, fac în cuptor hencleș, cozonac, plăcintă cu griș și pâine, pe care le împart copiilor și nepoților.”, ne mărturisește Aurica Nițu.

Hencleș săsesc- un deliciu legendar, pregătit de mama IcaMama Ica își dorește ca fiica ei, nepoțica Alisia și cele trei nurori să învețe aceste rețete și la rândul lor să își învețe copiii și nepoții.

Etichete: