fbpx
INCARCARE

Ce anume cauti?

Actualitate Interviu

Interviu|Răzvan Pop, directorul BJ ASTRA: „Bibliotecile trebuie să devină adevărate centre culturale în comunităţi”

Biblioteca Judeţeană „ASTRA” din Sibiu are de la 1 aprilie un nou director, istoricul Răzvan Pop. Instituţia pe care o conduce şi-a căpătat deja un prestigiu la nivel naţional, fiind una dintre cele mai mari biblioteci din România, cu sute de mii de volume, dar şi un fond unic de carte veche, documente, hărţi. Am discutat cu noul director al Bibliotecii Judeţene „ASTRA” despre proiectele de viitor şi programele pe care doreşte să le desfăşoare în mandatul domniei sale.

Domnule director, aţi preluat conducerea unei instituţii prestigioase din Sibiu, care deţine un loc important în lumea culturală din Transilvania şi nu numai. Ce doriţi să îmbunătăţiţi în managementul Bibliotecii Judeţene „ASTRA”?
Dorinţa mea este să perfecţionez ceea ce deja funcţiona bine la Biblioteca Judeţeană „ASTRA”. Îmi doresc să cresc randamentul Bibliotecii ca instituţie de cultură. Eu cred că se schimbă foarte mult parametrii instituţiilor de cultură în Sibiu şi pot oferi exemplul Muzeului „ASTRA”, unde deja se gândeşte la mai mult decât a menţine spaţiile expoziţionale pe care în mod normal trebuie să le organizeze. La acest muzeu există deja alţi parametri culturali. Acelaşi lucru trebuie să-l facă şi o bibliotecă. Avem acest produs, avem această viziune şi această necesitate pentru comunitate de a împrumuta cărţi, de a fi un spaţiu în care se găseşte şi se citeşte o carte, dar Biblioteca „ASTRA” este mult mai mult decât o simplă bibliotecă. Avem instituţii, avem spaţii, avem muzeu, avem tipografie, toate acestea trebuie să funcţioneze şi trebuie regândite pentru a oferi mai mult decât acum. Eu cred, cu riscul de a-mi ridica oprobriul comunităţii bibliotecarilor din România, că bibliotecile nu mai pot fi simple biblioteci, dintr-un singur motiv: internetul ne bate pe toţi. Cunoaştem foarte bine şocul pe care l-a adus internetul în presa tipărită, spre exemplu, unde ziarul tipărit a cam dispărut, sau mai e mai mult de formă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul cărţilor. Oamenii, până să meargă la bibliotecă să împrumute o carte, o caută mai întâi pe internet. Or, dacă bibliotecile, şi aici nu vorbesc de Biblioteca „ASTRA” care are serviciul CloudLibrary, nu înţeleg că avem nevoie de această trecere în online, iar fizic să oferim alte produse culturale, până la urmă se vor închide sau se vor transforma în altceva. Dar eu nu cred că bibliotecile trebuie închise, ci cred că bibliotecile trebuie dezvoltate pentru a deveni adevărate centre culturale pentru comunităţi.

„Spaţii în care lumea vine, pur şi simplu, la cultură”
Şi cum plănuiţi să transformaţi Biblioteca „ASTRA” într-un astfel de centru cultural comunitar?
Suntem unica instituţie din Sibiu care are în cartiere spaţii culturale, iar aceste spaţii nu vor mai fi simple locuri unde se duc copiii sau cei din cartier să citească o carte, deşi chiar şi acest lucru se întâmplă foarte rar, dacă suntem realişti. Intenţia mea este să le transformăm în centre culturale ale cartierelor respective, iar cei din cartierul Valea Aurie, de exemplu, să ştie că acolo pot fi expoziţii, dezbateri, întâlniri, ateliere şi aşa mai departe. Cred că toată biblioteca noastră şi, repet, în toată ţara bibliotecile aşa trebuie să funcţioneze, va avea spaţii în care lumea vine, pur şi simplu, la cultură. Avem patru centre culturale în Sibiu şi unul în Cisnădie. Este nevoie şi de un dialog cu comunităţile locale din judeţul Sibiu pentru a dezvolta acest concept al filialelor. Mă interesează să avem poate şi în Sibiu mai multe filiale, dar mă interesează foarte mult, pentru că suntem o bibliotecă judeţeană, să fim reprezentaţi în tot judeţul, fie că avem propriile noastre filiale în diferite localităţi sau, ceea ce mi-aş dori şi mai mult, să ajutăm comunităţile să-şi deschidă propriile biblioteci pe care noi apoi le putem sprijini din mai multe puncte de vedere: le putem oferi cărţi, le pregătim personalul în ceea ce înseamnă cu adevărat un bibliotecar şi putem aduce evenimente şi momente culturale la ei în localitate. Dacă vom avea o astfel de reţea, o vom conecta la catalogul online al Bibliotecii „ASTRA” şi o vom conecta la calendarul de activităţi de la Biblioteca „ASTRA”. Vă dau un exemplu: facem o expoziţie la bibliotecă, de ce să nu o ducem şi la Sălişte, sau la Biertan? Sunt foarte puţine localităţi din judeţul Sibiu care au o proprie agendă culturală, iar noi putem face lucrul acesta. O mai mare atenţie trebuie să avem spre localităţile din judeţul Sibiu. Există deja biblioteci la Sălişte, la Bazna, la Sadu, și dau doar câteva exemple, dar sunt încă puţine.

În această schimbare de parametri în instituţiile de cultură din Sibiu de care aţi amintit intră şi partea financiară. Ar putea ajunge Biblioteca Judeţeană „ASTRA” să se autofinanţeze prin anumite proiecte?
Eu cred cu tărie că o instituţie culturală trebuie să se autofinanţeze într-o oarecare măsură. Noi la ora actuală în România n-avem cum să ne susţinem complet, dar cred că o instituţie culturală serioasă trebuie să aibă propriile fonduri. Este evident că şi noi ne dorim lucrul acesta şi dorim  să atragem cât mai multe proiecte din zona culturală.

Biblioteca Judeţeană „ASTRA” din Sibiu este cunoscută ca o instituţie de cultură importantă în România. Unde se situează acum în rândul bibliotecilor din ţară?
După fondul de cărţi şi valoarea lor suntem după Biblioteca Naţională şi Bilioteca Universitară din Cluj. Nu este, însă, niciun fel de concurenţă. Pe toţi managerii de biblioteci din ţară îi interesează să putem aduce în continuare omul la bibliotecă, să citească sau să intre în contact cu cartea. Avem sute de mii de volume, avem documente, hărţi, fotografii, presă foarte multă, de mare valoare, avem cărţi din secolul al XVI-lea, suntem depozitari ai cărţilor de patrimoniu şi din acest an începem clasarea lor, deci suntem într-o companie selectă în această instituţie.

Digitizarea cărţilor pentru copii şi tineret
Acest fond de carte, documente, publicistică etc. va fi mai accesibil publicului pe viitor?
Prioritatea este să digitizăm, să scanăm pe două paliere, cel ştiinţific, în care scanăm şi până în acest moment. S-au scanat extraordinar de bine şi continuă să se scaneze arhiva de presă de la „ASTRA”, cum este Telegraful Român sau alte ziare. Pe de altă parte ne interesează să avem scanate foarte mulţi cărţi pentru copii, pentru că target-ul principal sunt copiii şi tinerii, în general şi trebuie să le oferim posibilitatea de a accesa o carte de oriunde. De aceea, în paralel cu partea ştiinţifică, vom merge scana foarte multe cărţi pentru copii, evident având grijă de respectarea dreptului de autor.

Aţi declarat recent că instituţia pe care o conduceţi este dispusă în a oferi ajutor vecinilor ucraineni într-un efort extraordinar de a salva patrimoniul cultural în pericol de distrugere acum, după invazia rusească. Cum i-aţi ajutat până acum pe refugiaţii ucraineni?
Am oferit spaţii grupurilor de ucraineni care sunt organizate în oraşul nostru şi aceste spaţii vor fi folosite pentru şcoală, aşa cum spun ei, dar eu zic că este greu în aceste momente să mai faci şcoală, mai degrabă activităţi de tip after-school. Aceste spaţii oferite cu titlu gratuit, dotate complet de noi, vor fi folosite de copiii ucraineni din Sibiu pentru a-şi face temele, ca să rămână cât de cât legaţi de procesul educaţional. Din câte mi-au explicat părinţii lor, au conexiunea bună cu oraşele din Ucraina şi încă se mai fac lecţii online. Eu cred că este foarte greu să le mai facă în mod complet, pentru că nu este o clasă întreagă la Sibiu. Un copil este poate în Cluj, altul în Polonia, unul este în Ungaria sau Republica Moldova. Noi le oferim spaţii şi tot ceea ce este necesar pentru a dezvolta cât pot de mult această structură educaţională.

Veţi oferi consultanţă şi ajutor pentru instituţiile similare din Ucraina?
Am participat la începutul lunii martie la o conferinţă la Paris de concluzionare a perioadei pandemice la nivel european. Începând conflictul din Ucraina a fost şi un panel dedicat Ucrainei şi am transmis atunci și apoi am transmis ministrului Culturii şi sunt convins că la nivelul Uniunii Europene există deja discuţii, nu ştiu dacă s-au dus atât de în detaliu încât să se discute ce se face cu patrimoniul ucrainean, am spus că noi suntem, alături de Polonia, cele mai mari receptacule de refugiaţi şi cu siguranţă vom fi în prima linie în a oferi soluţiile necesare din toate punctele de vedere. Eu cred că noi vom fi în prim-plan şi e normal ca, având experţi în România pe carte, pe muzee, pe monumente, pe întreg domeniul cultural, să fim pregătiţi şi să dăm acea mână de ajutor imediată. Nu spun că mâine trebuie să plece un bibliotecar la Kiev, dar noi trebuie să ştim că avem un sistem, un sistem susţinut de Guvernul României, care apoi să ofere necesarul de reorganizare a bibliotecilor, spre exemplu, de conservare a ceea ce se mai poate conserva şi de a restaura cartea de patrimoniu. Cred că putem să lucrăm imediat pe acest aspect. Am transmis Ministerului că noi, o bibliotecă aflată în acel top 3 cele mai importante biblioteci ale României, putem fi în prima linie cu experţii noştri, atât pe partea de organizare a bibliotecilor, cât şi pe partea de regândire a colecţiilor şi de valorificiare. Cred că toate instituţiile de cultură din România, iar Sibiul are câteva instituţii foarte bune, trebuie să ofere acest ajutor, dacă vrem să ajutăm Ucraina cu adevărat şi nu doar la nivel declarativ.

*Răzvan C. Pop a fost director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sibiu, viceprimar al Sibiului, consilier de stat şi director general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

Etichete:

Recomandam sa citesti si