”În numele României” și ”susținând necondiționat Ucraina”, Klaus Iohannis candidează la șefia NATO
Președintele României a anunțat, în această seară, ce parcurs a ales pentru cariera sa după încheierea premeditat prematură a mandatului de la Cotroceni. În declarația de presă susținută astăzi, Klaus Iohannis ne-a informat că și-a depus candidatura la funcția de secretar general NATO.
”Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a anunțat Iohannis.
Contracandidatul lui Iohannis la şefia Alianţei Nord-Atlantice este fostul premier olandez Mark Rutte. Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se încheie la 1 octombrie 2024. Acesta ar fi motivul pentru care alegerile prezidențiale din România au fost devansate cu două luni, în septembrie.
”Un conflict militar în Europa e o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se arată o amenințare de lungă durată pentru continentul nostru. Frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea flancului estic va rămâne o prioritate pe termen lung. România a dovedit că e un pilon de stabilitate și securitate în regiune. Ca prioritate majoră am inițiat cu toate partidele un pact național pentru alocarea a 2% din PIB pentru apărare, iar acum am ajuns la 2,5% din PIB. (…) Suntem printre aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament. România contribuie la toate misiunile NATO, contribuim în Balcani, la securitatea Mării Negre, susținem necondiționat Ucraina”, a mai spus Iohannis.
”Decalogul” lui Iohannis pentru NATO
La scurt timp după declarația de la Cotroceni, publicația europeană Politico a și publicat ”Decalogul pentru NATO” semnat de candidatul Klaus Iohannis:
”1. Accelerarea îndeplinirii celor trei sarcini cheie antemenţionate ale NATO prin consolidarea capabilităţilor de descurajare şi apărare în linie cu deciziile luate la Madrid şi Vilnius, intensificarea cooperării prin construirea unei agende mai ambiţioase în acest domeniu şi dezvoltarea eforturilor privind gestionarea crizelor în vederea promovării stabilităţii şi securităţii în „regiunile de interes strategic pentru alianţă.
2. Continuarea sprijinirii Ucrainei atât timp cât e nevoie, precum şi susţinerea parcursului său gradual de a deveni o ţară membră a NATO şi UE.
3. Îmbunătăţirea interoperabilităţii forţelor NATO şi dezvoltarea rapidă a unei baze industriale de apărare în întreaga alianţă, cu încurajarea industriei de apărare din Europa.
4. Încurajarea atingerii pe cât de rapid este posibil a obiectivului de a investi 2% din PIB în apărare de către toate statele membre şi alocarea a 20% din cheltuieli pentru achiziţii de echipamente militare majore.
5. Creşterea rezilienţei NATO şi a ţărilor membre în faţa atacurilor hibride şi cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice.
6. Consolidarea parteneriatelor transatlantice prin intensificarea consultărilor şi a coordonării cu toate organismele relevante ale NATO.
7. Consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE.
8. Accelerarea transformării digitale şi a investiţiilor în inovaţie având în vedere dezvoltarea tehnologiilor perturbatoare precum inteligenţa artificială.
9. Acordarea unei importanţe şi mai mari rolului NATO ca forum pentru consultări, coordonare şi pregătire în domeniul controlului de arme, dezarmării şi non-proliferării.
10. Evaluarea continuă a metodelor de lucru ale Alianţei şi asigurarea unei reprezentări geografice echilibrate în deliberări şi pregătirea deciziilor”.
